Nowhere in the April 2019 Indictment in the “Revolution File” does the name of Ion Ratiu appear, even though there are 20 mentions of Captain Rang 1 Radu Nicolae in the document. That is because the Indictment aims to present the December 1989 Revolution as part of some grand Soviet plot or conspiracy, of which Radu Nicolae is said to have been a player.
https://www.b1.ro/stiri/eveniment/exclusiv-b1-ro-prezinta-integral-rechizitoriul-revolutiei-romane-episodul-1-dovada-implicarii-rusiei-in-evenimentele-din-decembrie-1989-filosovietismul-lui-iliescu-si-acolitilor-sai-286156.html
Yes, that’s right, the coup plotters around Nicolae Radu, Nicolae Militaru, Stefan Kostyal et. al. were supposedly so well-organized and prepared by the Soviets, as the conspiratiorialists tell us (somehow forgetting what an efficient police state Ceausescu’s Securitate paradise was)…that Radu was desperately trying to reach the head of the National Peasant Party leader in exile in the UK in the months and weeks leading up to the Revolution…and Nicolae Radu would become a focal point of contact for Ion Ratiu when Ratiu would return to Romania in early 1990! Ah, the uses of willful amnesia!
Duminică, 24 Decembrie 1989
„Danny“ (Dan Mihai Florea) îmi telefonează din Belgia. Am vorbit cu Comandorul? mă întreabă. Nu, i-am răspuns. Mi-a dat numărul lui la București. Îl cheamă Radu Nicolae. (Este cel care mi-a scris în Aprilie, în numele organizației „O“. Mi-au cerut sprijin logistic și de arme pentru incapacitarea celor vizați, nu uciderea lor. Se avea în vedere o lovitură de Palat. Am temporizat.)
https://universul.net/zilele-revolutiei-in-jurnalul-lui-ion-ratiu-ma-refer-la-ceausescu-dandu-i-calificativul-de-animal-salbatic-si-caine-turbat/
https://universul.net/ion-ratiu-monstrul-avea-ca-balaurul-din-poveste-mai-multe-capete-cum-fierbea-exilul-romanesc-de-la-londra-inaintea-revolutiei/
Luni, 25 Decembrie 1989
Pe la 4.45 sună telefonul. E Radu Nicolae. Încântat să-mi vorbească. Sunt mulțumiți. Întreaga armată a fost solidară cu poporul. M-a între-bat dacă am citit scrisorile lui. Cele pe care mi le adusese prietenul Danny, curier special trimis de mine în țară să le aducă. Cum nu le citisem, n-am putut comenta. Le voi citi, i-am răspuns. După ce-mi deschid curierul, care, cu evenimentele în curs, așteaptă. Danny nu trebuia să trimită scrisorile prin poștă. Trebuia să le predea personal. Sunteți mulțumiți cu situația actuală? Da. E bine. Să rămânem în legătură.
Mare emoție după convorbire. Nu găseam scrisorile. Le-am căutat peste tot. În fine, le-a găsit Elisabeth, căci fata de casă le-a pus în holul chalet-ului.
FMR (Frontul Militar Român, cu ramificații până la nivelul com-paniilor) are următoarele scopuri (mi se scrie): (a) anularea actului de abdicare a Regelui, (b) legalizarea partidelor politice (c) relegalizarea Bisericii Unite, (d) alegeri libere. Examinează, apoi, cum se poate face acțiunea, mijloacele necesare lor și stabilirea unui contact sigur. Încheie, cerându-mi să transmit MS Regelui „asigurarea stimei și devotamentului nostru“. Radu Nicolae îmi trimite, de asemenea, „Scrisoarea CMR adresată opiniei publice românești și internaționale“.
Pe la 10.30 telefonez la Versoix. Îmi vorbește Regina. Excitată. Se trimit camioane de ajutoare în țară. Să punem mesagii în ele – bilete – din partea Regelui. N-am reacționat, căci mi se pare puerilă ideea. Dar nici n-am contrazis-o. Regele e încântat să audă că armata e cu el. Din scrisoarea comandorului Radu Nicolae rezultă că ei ar fi putut face o lovitură de stat, cu ajutorul nostru. Revoluția, însă, a fost declanșată de incidentul cu Preotul Tökés la Timișoara. Păcat, căci, îmi închipui, Ceaușescu ar fi fost răsturnat cu mai puțină vărsare de sânge. Așa cum s-a întâmplat, a adus glorie nemuritoare poporului român. Curajul tinerilor care au manifestat pentru libertate și au înfruntat mitralierele, tancurile și elicopterele cu mâinile goale, e greu de întrecut.
Menționez Regelui că nu e bine să cerem ajutor Sovietelor și nici altora. Am cerut lui Gorbaciov, dar și Doamnei Thatcher, Mitterrand și Bush, mi-a răspuns Bush. N-am insistat, dar și-a dat seama că nu e bine să-i aducem pe ruși în țară. Am repetat ceea ce i-am spus, deja, ieri.
Îmi telefonează Jacques Godfrain. Merge în România cu un convoi de camioane. Se va duce cu avionul la Budapesta (stă la Söti), ca să ajungă Sâmbătă la București. Ne înțelegem ca el să-l contacteze pe Comandorul Radu Nicolae și să-i ceară să-mi trimită un reprezentant al lor (F.M.R.). Să-i avanseze banii necesari călătoriei. S-o contacteze, apoi, pe Doina Cornea și să-i ceară să intre imediat în contact cu mine.
Vineri, 2 Februarie 1990
Mă iau cu mașina Comandorul Radu Nicolae, Gașpar și Amiralul Bogdan la ultimul acasă. Vor să răspândească material explicativ incriminatoriu la adresa guvernului provizoriu. Vor să începem de asemenea, o revistă cu Ana Blandiana, Octavian Paler, Liiceanu, Mircea Sântimbreanu. Au puncte de sprijin în Constanța, Bacău, Iași, Timișoara, Sibiu, Craiova și mai ales Deva. Ion Iliescu a făcut parte din „O“. Mă informează că la 26 Ianuarie, Militaru s-a întâlnit cu doi generali KGB pentru a reactiva Securitatea, iar Miercuri, 31 ianuarie toți șefii de Securitate au fost convocați ca să reactiveze supravegherea populației.
Luni, 12 Februarie 1990
Zi imposibilă, aș spune. Rețin vizita, cu Cornel Coposu, la văduva lui Vișa. Masa cu Truția care e Vicepreședinte al Partidului Țărănesc, Președinte fiind Pantea.
Radu Nicolae mă așteaptă cu niște tineri să scoatem o revistă bi-lunară. Ei voiau să-i spună IMPERIU. Eu am fost pentru PERISCOP, din lunga listă de alternative propusă de ei.
https://universul.net/ion-ratiu-despre-31-ianuarie-1990-toti-sefii-de-securitate-au-fost-convocati-ca-sa-reactiveze-supravegherea-populatiei/
It is thus for good reasons, that Michael Shafir concluded in September 1990 that, “In several interviews granted since May 1990, the naval captain Nicolae Radu, who was an early participant in the conspiracies in their various stages, unwittingly confirmed the plotters’ utter inefficiency.”
That is something that few Romanian conspiracy theorists, including those who wrote up the Indictment, can come to admit to themselves, but as Ion Ratiu’s journal demonstrates, it was closer to the truth.
Michael Shafir, “Preparing for the Future by Revising the Past,” Radio Free Europe Report on Eastern Europe, vol. 1, no. 41 (12 October 1990), pp. 29-42.
Roland O. Thomasson, PHD 