Soții Ceaușescu, „victime” în dosarul Revoluției

Soții Ceaușescu, „victime” în dosarul Revoluției

Faptul că un avocat a depus apel împotriva hotărârii prin care Elena și Nicolae Ceaușescu au fost judecați și executați la Garnizoana Târgoviște nu este singura „ciudățenie” juridică legată de sângeroasele evenimente din decembrie 1989. În al doilea dosar al Revoluției, cel deferit instanței supreme pe 8 aprilie 2019 și retrimis la Parchet un an mai târziu, printre părțile vătămate figurau și Elena și Nicolae Ceaușescu, reprezentați de fiul lor, Valentin Ceaușescu. Sentința de condamnare la moarte a cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu, contestată după 34 de ani. Numele dictatorilor vor fi strigate în sala de judecată Soții Ceaușescu, părți vătămate (pozițiile 2279 și 2280).

Foto: Ionuț Mureșan Este vorba de dosarul în care erau inculpați Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil „Cico” Dumitrescu pentru infracţiuni contra umanităţii. Valentin Ceaușescu nu s-a constituit niciodată parte civilă în dosar și a precizat că nu solicită daune în numele părinților lui. În realitate, a fost vorba doar de o „chichiță” juridică, ivită din faptul că în evidențele celor care au murit la Revoluției au fost socotite și cadavrele celor doi dictatori. Mai departe, procurorii Secției Parchetelor Militare i-au introdus pe Elena și Nicolae Ceaușescu pe lista „părților vătămate” în evenimentele din decembrie 1989, fără a mai ține cont că – din punct de vedere istoric – cei doi fuseseră agresori, nu victime. „Procurorii militari au introdus nelegal în cauză, în calitate de victime, cuplul dictatorial conducător al regimului comunist, respectiv pe (Nicolae și Elena Ceaușescu – n.r.) care, deși erau persoane civile (deci îndeplineau formal prima condiție), în opinia clienţilor săi, au fost direct implicați în ostilități, fiind chiar coordonatorii principali ai represiunii din perioada 16-22 decembrie 1989 în urma căreia au fost ucise sute de persoane civile inocente și vătămate altele, de ordinul miilor, care au fost rănite sau arestate ilegal. Pentru acest motiv, a opinat că introducerea soţilor (Ceaușescu – n.r.) în acest proces în calitate de victime ale infracțiunilor contra umanității este o mare eroare juridică”, au arătat avocații revoluționarilor, conform hotărârii din data de 25 octombrie 2023 a Curții de Apel București. Al treilea dosar al Revoluției din decembrie 1989 Pe data de 14 iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestațiile lui Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu, Rus Iosif împotriva hotărârii Curții de Apel București din 25 octombrie 2023 și a dispus pentru a doua oară restituirea la Parchet a dosarului Revoluției, pentru nereguli în anchetă. Ulterior, pe 18 iulie 2024, Secția Parchetelor Militare (SPM) a comunicat că menține decizia de trimitere în judecată a celor trei pentru infracțiuni contra umanității și a trimis instanței supreme lămuririle cu privire la neregulile constatate de judecătorii de cameră preliminară. Procurorii SPM notează că, începând cu data de 22.12.1989 (orele 16.00) și până la data de 30.12.1989, Ion Iliescu s-a folosit de autoritatea de care dispunea în calitate de lider al noii structuri care preluase puterea politico-militară în stat, de inițiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), respectiv de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat întreaga forţă militară a României). Prin apariţiile sale la TVR şi comunicatele CFSN, Ion Iliescu a desfăşurat o activitate sistematică şi generalizată de dezinformare a populaţiei României şi a opiniei publice internaţionale cu privire la existenţa unor forţe contrarevoluţionare securist-teroriste şi necesitatea lichidării acestora. El a acționat în mod direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea unei psihoze securist-teroriste, cu scopul de a-şi asigura, în contextul Revoluţiei române, accederea la putere, menţinerea şi consolidarea puterii politice în stat, se mai arată în rechizitoriu.
Citeşte întreaga ştire: Sentința de condamnare la moarte a cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu, contestată după 34 de ani. Numele dictatorilor vor fi strigate în sala de judecată