Rapoarte cadre MI vol. 28, pp. 169-173; p. 4
Resita vol. 1 p. 34
“In dimineata de 22.12.1989…Am vorbit de la balcon [comit. jud.] multimii, care a inceput sa scandeze ,armata e cu noi.’ Am primit la scurt timp un telefon pe firul scurt (T.O.) si o voce barbateasca m-a amenintat textual ,ce mai faci pe grozavul? te invatam noi minte dupa ce se termina asta.’ Eu cred ca acea amenintare nu a putut veni decat de la Securitate.”
Resita vol. 16, pp. 156-158
Raportul Regimentului 17 R.A.A. (Comandantul, Col. Vasile Cocosila) (1990.01.18) despre actiunile antiteroriste din decembrie 1989
3. Teroristii au atacat circular…s-a executat…pe intuneric in grupuri de 2-4 teroristi…Dupa ocuparea dispozitivului, atacul incepea de regula in urma unui…de semnale luminoase transmise din cladiri, autovehicule sau prin cartuse de semnalizare cu o stea verde sau rosie. Incetarea atacului se executa prin folosirea acelorasi procedee de semnalizare.
4. Teroristii au folosit armament individual cu o cadenta foarte mare de tragere si care dispune probabil de aparatura de ochire pe timpul de noapte, ascunzator de flacari la gura tevii, amortizor de zgomot….A fost intrebuintat munitie cu glont obisnuit, exploziv, trasoare sin incendiar. Pastila trasoare avea culoarea rosu aprins….In locurile cercetate au fost gasite tuburi de cartuse…fara a avea inscriptia lotului si cartuse complete.
7. Teroristii au fost vazuti atit ziua cit si noaptea pe timpul lansarii cartuselor de iluminare. Acestia era echipati in salopete negre sau cu pufoaica de culoare albastra sau gris inchis si pantaloni de culoare inchisa.
Resita, vol. 13, pp. 35-36
Todor Stepan, Timpul (Resita), 27 decembrie 1996
Vasile Cocosila, 2008/2012, presa locala, comandatorul, Unitatea Militară 17 Rachete Antiaeriene Semenic / UM 01929
| +10 | Îmi placeNu-mi placeDistribuieRaportează |
Vineri, 21 Decembrie 2012 18:34 Scris de Patricia Klauss
Un moment solemn, dedicat Revoluţiei din Decembrie 1989, a avut loc, vineri, în curtea fostei garnizoane a Unităţii 17 Rachete Antiaeriene „Semenic” din Reşiţa.
După trecerea în revistă a gărzii de onoare de către prefectul de Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu, şi intonarea imnului de stat, a urmat o slujba religioasă, oficiată de către un sobor de preoţi, şi depunerea de coroane, la monumentul dedicat soldaţilor căzuţi în Revoluţia din Decembrie 1989, la Unitatea Militară 17 Rachete Antiaeriene Semenic.
În fiecare an, în cazarma unităţii, eroii Revoluţiei sunt comemoraţi. Este un prilej pentru a reaminti, măcar câteva din momentele derulate începând cu data de 21 decembrie 1989, la Reşiţa.
În acea seară, când manifestanţii erau deja adunaţi în faţa Comitetului Judeţean de partid din municipiu, s-a petrecut un lucru care a influenţat derularea evenimentelor.
„Atunci, Regimentul 17 Rachete Antiaeriene Semenic a primit primit ordin să apere Comitetul Judeţean de partid. A fost, pentru prima oară, în calitatea mea de ofiţer al Armatei Române, cu o vechime de 25 de ani, în domeniu, când nu am spus: Am înţeles! Am adunat oamenii, le-am spus despre ce e vorba, care e misiunea regimentului. Atunci am luat decizia pe care mi-am asumat-o, de a nu scoate oamenii în stradă. Mi-am asumat decizia de a nu confrunta armata cu poporul, iar consecinţele nu s-au lăsat aşteptate. Dovadă, că în noaptea de 21 spre 22 decembrie, am fost atacaţi de profesionişti, care aveau în dotare arme care nu existau în Armata Română”, a declarat gen. (r.) Vasile Cocoşilă, comandant la acea vreme a Unităţii 17 Rachete Antiaeriene Semenic.
Unul dintre militarii care se aflau în punctul de control, sublocotenent post-mortem Daniel Lupea, a murit în noaptea de 23 spre 24 decembrie, după ce a fost împuşcat în stomac. Dacă glonţul era unul normal, Daniel Lupea ar fi trăit şi în ziua de astăzi, susţine gen. (r.) Vasile Cocoşilă.
„Din păcate, a fost vorba de un glonţ dum-dum, care, în timpul impactului produce o explozie, iar lui Daniel Lupea i-au fost distruse toate organele interne. Asemenea gloanţe nu existau nici în dotarea Armatei Române, nici a gărzilor naţionale, nici a altor structuri naţionale de apărare. Au fost multe alte diversiuni, dar Armata, la Reşiţa, nu a reacţionat împotriva poporului. Şi susţin aceasta, în ciuda tuturor afirmaţiilor prin care se susţine contrariul”, a mai precizat fostul comandant al unităţii.
După evenimentele din decembrie 1989, Reşiţa a fost declarat oraş martir. Aici şi-au pierdut viaţa, în timpul Revoluţiei, 25 de persoane.
http://www.7-zile.com/2008/12/25/1989-decembrie-caransebes-ii/
Sibiu vol. 3, pp. 301-303
12:49 “Du-te la vila in care ai tras, se pare ca fug ca sobolanii, au iesit din casa, daca-i vezi si-i identifici trage…”Sint prin gradini, au blugi si haine de piele.”
12:52 “Dinspre Continental se trage, trage Nutule, dinspre Continental se trage srpe noi, trage Nutule, dinspre Hotelul ,Continental’…,Butonule’ se trage asupra noastra, acum deschid foc — ,FOC’!”
“[La Hotelul Continental] 12:56 Se trage de la toate etajele, de la toate etajele, trageti din partea dinspre vest. Sa stiti ca si de pe la mijloc, am vazut foc de trasoare. Atentie, flutura un steag si unul rosu, dar de fapt trag…”
Jilava vol. 181, p. 31 (NOTA UM 05083) ; Jilava vol. 188, p. 12 (1990.02.22); Jurnalul actiunilor de lupta, vol. 21, p. 130
“In seara zilei de 21 decembrie 1989 l-a vazut pe colonelul ARDELEANU (comandantul U.S.L.A.) prin fata sediului Directiei V-a si crede ca si forte ale acestei unitati au fost agrenate in reprimarea demonstrantilor, deoarece asa prevedeau ordinele adoptate dupa evenimentele de la Brasov (ordin 2600).”
Arad vol. 4, p. 76; Brasov vol. 5, p. 53, 152, 166; Brasov vol. 68, p. 140; Brasov vol. 98 p. 110 (Sibiu); Timisoara vol. 16+1, p. 66
Rechizitoriu, Arad, 1990.03.07
Declaratia Maiorululi Oprea Gheorghe (M.I.), 1990.03.01 (poate ca o sa revin, sunt trei pagini in plus, dar sunt foarte greu de citit…)
Raport, Plt. Maj. Gavrila, 1990.02.16
Declaratia lui Ion Iordache (ofiter M.I.), 1990.01.24
Declaratia lui Lt. Col. Virgil Popescu (M.I.), 1990.02.22
Nota Sinteza pentru judetul Sibiu, 1992.11.20
Declaratia lui Lt. Col. Constantin Taran (pompier), 2006.11. 13 (proc mil Gheorghe Cosneanu)
Declaratii 97 P 1990, pp. 40-41
Alex Mihai Stoenescu (dovedit informator al Securitatii) despre Ordinul M.I. 2600/1988 in 2011:
“1. Orice analiză asupra comportamentului Securităţii în decembrie 1989 trebuie să pornească de la faptul că, după revolta muncitorilor de la Braşov din 15 noiembrie 1987 (curăţată de toate exagerările care au urmat), atitudinea noii conduceri a Securităţii faţă de Nicolae Ceauşescu s-a schimbat. Prin Ordinul 2600/1988, DSS s-a retras legislativ şi operativ din toate acţiunile care implicau contactul cu proteste de stradă şi manifestaţii publice de masă (stadioane), concentrându-se pe ideea de a deveni exclusiv un serviciu de culegere de informaţii. Toate atribuţiile care puteau implica un contact represiv cu mulţimea au fost date MI, în particular Miliţiei. Procesul nu era finalizat până în decembrie 1989 (de exemplu participarea Securităţii la trasee a fost redusă cu 40%), dar mişcarea s-a văzut clar la Timişoara, unde Securitatea a primit ordinul să nu iasă din sedii încă din 16 decembrie seara.”
Cornel Mihalache, unul dintre cei mai zelosi dezinformatori despre decembrie 1989 (Cornel Mihalache: Piepturi Goale, Buzunare Pline (TvR 2011)):
18:27 “…cea din urma, Securitatea a fost desteapta si vicleana, si a facut in decembrie un pas inapoi…A lasat Armata sa participe singura la represiunea de la Timisoara, Cluj, si Bucuresti.
https://rolandothomassonphd.blog/2020/05/14/ba-da-cornel-mihalache-ati-mintit-poporul-cu-televizorul-cm-2011-inainte-de-22-securitatea-a-fost-desteapta-si-vicleana-si-a-facut-in-decembrie-un-pas-inapoia-lasat-armata-sa-parti/
Problema lor, mai exista detalii/copii despre Ordinul 2600/1988, de exemplu, aici:
(atentie la ce scrie despre rolul Securitatii, mai ales despre rolul lui U.S.L.A. din articole 11 si 12
Iata ce spunea Generalul Iulian N. Vlad, Directorul Securitatii pe 1989.12.02:
Intensificarea, din toate punctele de vedere, a adaposturilor(?) si organelor de militie, a subunitati-interventie-militie pentru indeplinirea intocmai a celor? care fac obiectul Ordinului M.I. nr. 02600/1988.
Declaratii 97 P 1990 vol. 1
Din discutiile purtate cu securistii din consiliul de stat am aflat inca din ziua de 21 dec. ca o parte din acestia erau dispusi pe cladiri avind asupra lor pusti cu luneta si munitie.
[pe 22 dimineata] Retin ca dupa ce a plecat emil bobu cu insotitorul lui comandantul garzii din palat si-a strins oamenii si impreuna cu alti militieni din garda au adus lazi cu munitie si pusti mitraliera. Am vazut cum au dispus armamentul in dreptul ferestrelor, spre directia pietii palatului.
TM 454 – 1993
UM 02332 Hateg
In urma analizei modului de ducere a actiunilor de lupta a rezultat ca inamicul a actionat cu forte reduse, numai pe doua directii cu economie de munitie si numai pe timpul noptii aproximativ in aceleasi intervale de timp. Avind in vedere ca unitatea a fost atacata numai din directiile sud si est, acestea fiind cel mai usor de cercetat pe timpul zile sau anterior datei de 22.12.1989, fiind zone in care populatia civila desfasura activitati curente (lucrari agricole, trageri in poligonul garzilor patriotice, desfrisare de padure) rezulta ca inamicul nu a cunoscut surprafata adincimea extinderii in padure a unitatii spre nord si est, exista posibilitatea ca acestia sa fi avut legaturi cu populatia din zona, sau sa fi desfasurat activitati mascate in acest perimetru. Nu s-au semnalati schimburi de semnele intre atacatori, dar trebuie mentionat ca actiunea acestora incepea si se termina simultan in toate punctele.
Din analiza actiunilor de lupta a rezultat ca inamicul nu a folosit regimul de foc automat decit in prima noapte, cind dupa cadenta si sunet se pare ca armamentul a fost similar celui din dotarea unitatii noastre. Permanent acesta a folosit dispozitivul de ascundere a focului la gura tevii, fapt ce a dus la imposibilitatea stabilirii cu precizie a punctelor de tragere, cit si a tipului de armament folosit.
Roland O. Thomasson, PHD 